Informatii Hrana pasari

Informatii hrana pasari

    Furajarea puilor de carne

    Hrana este disponibilă fie în permanenţă, fie sub formă de tain, puii neputând sta nehrăniți mai mult de 12 ore înainte de ora de sacrificare prevăzută.(CE 2007/43).

    Optimizarea hranei pentru broileri se face corespunzător cu cerinţele nutritive specifice vârstei păsărilor şi pentru asigurarea eficienţei şi profitabilităţii, fără a afecta bunăstarea puilor. În România, furajele pentru etapa de start / furajele starter se utilizează până în ziua 21, în funcţie de indicaţiile producătorului. Mai apoi, se administrează o reţetă de furajare pentru fazele de creştere şi finisare. În anumite cazuri, un furaj de pre-start este introdus în perioada de la 0 la 14 zile. În faza de finisare, reţeta de furajare nu poate conţine coccidiostatice sau medicamente şi trebuie administrată cu suficient timp înainte de sacrificare pentru a elimina riscul de reziduuri din carne.

    Valoarea energetică a reţetei de furajare creşte de la 12,6 MJ/kg în faza de start până la 13,5 MJ/kg în faza de creştere şi finisare. În perioadele cu temperaturi exterioare ridicate, când consumul furajer scade, este avantajos să se crească valoarea energetică a reţetelor de furajare la creştere şi finisare prin introducerea de grăsimi în furaje.

    În prima săptămână de producţie, se recomandă administrarea de furaje sub formă de granule sau pelete de 2 mm. Pentru restul perioadei de producţie, se utilizează furaje sub formă de pelete de 3 mm. Este important să se asigure o bună calitate a peletelor, fără praf şi particule fine.

    Furajarea cu grâu integral

    Pe parcursul perioadei de producţie, necesarul de proteină al puilor de carne descreşte gradual. Aceste schimbări la nivelul necesarului de proteină sunt satisfăcute prin modificări treptate în compoziţia furajelor livrate de producătorul de furaje. Pentru o mai bună satisfacere a necesarului de proteină al puilor de carne, la furajele livrate se poate adăuga grâu integral. Totodată, în acest mod se fac economii la costurile de preparare şi transport al furajelor. În plus, grâul integral îmbunătăţeşte dezvoltarea pipotei şi eficientizează digestia.

    La prepararea amestecului de furaje, este necesar să se acorde atenţie cantităţii de grâu integral adăugate, deoarece furajele diluate afectează absorbţia elementelor nutritive de către păsări. Dacă acest lucru nu se ia în considerare atunci când se produce amestecul de furaje, rezultatele producţiei vor fi compromise. De asemenea, este important să se asigure un nivel corect al coccidiostaticelor şi enzimelor din furaje. În cazul în care conţinutul de nutrienţi din amestecul de furaje nu este ajustat, folosirea grâului integral va compromite producţia de carne, eficienţa furajelor şi în anumite cazuri, rata de creştere.

    Există diferite proceduri în utilizarea grâului integral. Grâul integral se adaugă la furaje în concentraţie de 5% din ziua 5-7, iar cantitatea poate creşte treptat până la aproximativ 30%, din ziua a 30-a până la momentul sacrificării. Cantitatea totală de grâu utilizată în cadrul acestui program reprezintă 20-22% din volumul total de furaje consumate. Grâul integral se adaugă în momentul distribuţiei furajelor cu un sistem de dozare (sistem de cântărire).

    Adăugarea de grâu integral trebuie să înceteze cu 24 de ore înainte de sacrificare, pentru ca sistemul digestiv să fie golit de grâu şi să nu aibă loc contaminarea cărnii la sacrificare.

    Furajarea puicuțelor ouătoare

    Hrana destinată puicuţelor ouătoare are o valoare nutritivă mai mică decât cea pentru puii de carne. Rata de creştere a puicuţelor este mai scăzută comparativ cu cea înregistrată la puii de carne.

    În perioda de creştere se administrează cel puţin două şi, adeseori, trei reţete de furajare. Chiar dacă atingerea celei mai înalte rate de creştere nu este un obiectiv, furajele pentru prestart conţin un nivel relativ ridicat de substanţe nutritive. Cercetările au arătat că rata de creştere mare în primele patru săptămâni de viaţă ale puilor favorizează o producţie de ouă crescută în perioada ulterioară.

    În perioada de creştere, puii trebuie pregătiţi să ingereze cantităţi mari de furaje şi de aceea dieta are o valoare nutritivă redusă. Ca să primească un aport mare de substanţe nutritive, puii trebuie să mănânce mult.

    Se recomandă ca furajele starter să fie măcinate în particule mici (pelete sparte / combinate). De asemenea, este de preferat ca tainurile din faza de creştere să conţină furaje grosiere (pelete cu particule mai mari)

    Peletele întregi / integrale nu sunt recomandate pentru creşterea puicuţelor. În mod normal, la creşterea puicuţelor ouătoare se aplică furajarea ad libitum. Este recomandat ca la puicuţe să nu se administreze pelete întregi / integrale, în timp ce la găinile ouătoare se pot folosi ambele tipuri de pelete: sparte sau întregi.

    Nivelul nutriţional şi prezentarea furajelor (structura furajelor) trebuie să respecte recomandările furnizate de producătorii de hibrizi ouători.

    Furajarea găinilor ouătoare

    În mod normal, găinile ouătoare sunt hrănite ad libitum, cu o dietă care asigură toate substanţele nutritive necesare. Necesarul nutritiv al găinilor ouătoare se modifică pe durata perioadei de producţie. La început, pasărea este încă în creştere, capacitatea de a consuma hrana este limitată şi producţia de ouă este ridicată. De aceea, dieta trebuie să aibă o valoare nutritivă mare (conţinutul de proteine şi aminoacizi). Mai târziu, pe măsură ce capacitatea de a ingera hrană sporeşte şi dezvoltarea încetează, necesarul de substanţe nutritive scade. În consecinţă, găina poate primi o dietă cu valoare nutritivă mai mică.

     În perioada de producţie se administrează în general trei sau patru reţete de furajare. Este recomandat să se folosească nivelul nutriţional specificat în ghidul de management pentru hibridul de găini ouător utilizat.

    Furajele pot fi sub formă de pelete, pelete sparte sau făină. Peletele sparte sunt recomandate deoarece reduc riscul fenomenelor de ciugulit al penelor şi canibalism, găinile petrecând mai mult timp pentru a consuma furajele cu această structură.

    Este important ca pe durata perioadei de producţie să se utilizeze furaje cu aceeaşi structură. Aceasta nu trebuie schimbată pe parcurs.

    Consumul de apă

    În condiţii normale de producţie, consumul de apă este de 1,6 până la 2 ori cantitatea de furaje consumate. Această relaţie se poate folosi doar în scop orientativ (nu ca relaţie fixă), pentru a monitoriza deviaţiile în consumul de furaje cauzate de calitatea furajelor, temperatura interioară sau starea de sănătate a puilor şi a se întreprinde acţiunile necesare. În prima săptămână, consumul de apă ajunge până la de două ori consumul de furaje şi apoi scade, de obicei, sub 1,8 ori.

 [space]

Extras din manualul „Sisteme de adăpost pentru păsări- volumul 1, Standarde de ferme” elaborat în cadrul proiectului Modernizarea Sistemului de Informare si Cunoastere in Agricultura (MAKIS), UMP MAKIS – MAPDR 04/QCBS/2008